miercuri, 12 august 2009

Hora europeana de ponei

Principii. Demnitate. Respectul de sine. Stau si ma gandesc daca mai exista asa ceva. De cele mai multe ori mi se pare ca au devenit "out of fashion". Ma uimeste usurinta cu care in ziua de azi renuntam la ele pentru a "ne fi noua bine", pentru a nu supara pe cineva care poate daca ar afla ne-ar aproba, dar cum toata lumea tace, noi ce putem face decat sa procedam la fel. E mai comod, evitam o posibila problema, chiar daca la mijloc sunt chiar principiile care ne definesc pe noi ca persoane. Am ajuns la concluzia ca in ziua de azi, curajul ti-l dovedesti atunci cand poti spune tinand capul sus ca nu esti de acord cu ceva ce contravine total principiilor tale. Societatea de azi ne-a facut asa, iar cei care pot spune "nu" sunt tot mai putini. Dorinta de a pastra locul de munca, de-a avansa, te reduce la tacere, astfel ajungi din EU, doar un eu, fara posiblitatea de a reveni la forma initiala, deoarece cum bine spune o zicala romaneasca, odata ce ai intrat in hora trebuie sa joci. Spre ironia sortii am pasit cu surle si trambite intr-o Uniune Europeana, prezentata drept salvarea absoluta din ghearele deznadejdii. Campaniile pro-uniune au avut un mare succes la nivel national, milioane de oameni sarbatorind ceea ce avea sa fie binele lor comun. Numai ca realitatea a capatat o alta culoare. Uitandu-ma la majoritatea politicienilor care se afiseaza, deseori cu probleme false pe le televizor, mi-am adus aminte de saracii ponei de la circul Barcelona, care nu indrazneau sa ridice ochii din pamant, alergau ametiti unul in spatele celuilalt, privind pe furis la ceea ce se intampla in jurul lor. Ma intreb cand si cum au reusit asa de repede sa transforme tara noastra intr-un ponei care se uita la biciul Uniunii Europene. Culmea e ca nici nu trebuie sa-l foloseasca, unele eu-ri din clasa politica au grija sa ia decizii de prevenire a unei posibile viitoare supararii a acesteia. Problema e ca nea Ion din comuna Izvin, judetul Timis simte loviturile de bici pe piele lui si cel mai dureros prin ochii odraslelor sale.